Postări etichetate Muzica

… n a?tepterea lui…

AM NEVOIE DE TINE

Eu nu vreau luna de pe cer
Cu raza’i albă şi vicleană
Mai bine lasă-mă să-ţi cer eu fericirea pământeană
Că sunt frumoase, văd că sunt
Dar toate seamana-ntre ele
Tu de pe bolta le aduni
Şi mi le dai, dar nu te-ntrebi
Ce-aş face eu cu atâtea stele

 

R: Vreau să fii lângă mine
Am nevoie de dragostea ta
Am nevoie de tine
Pentru liniştea mea tu însemni
Mult mai mult decât o stea
R: Vreau să fii lângă mine
Am nevoie de dragostea ta
Am nevoie de tine
Pentru liniştea mea tu însemni
Mult mai mult decât o stea

 

Nu mi-aş dori să am acum
Nemărginirile albastre
Sunt mai aproape de adevăr
Aceste clipe ale noastre

 

Că sunt frumoase, văd că sunt
Dar toate seamana-ntre ele
Tu de pe bolta le aduni
Şi mi le dai, dar nu te-ntrebi
Ce-aş face eu cu atâtea stele

 

R: Vreau să fii lângă mine
Am nevoie de dragostea ta
Am nevoie de tine
Pentru liniştea mea
Tu însemni mult mai mult decât o stea
R: Vreau să fii lângă mine
Am nevoie de dragostea ta
Am nevoie de tine

 

Foarte sincer îţi spun, serios îţi repet:
Te iubesc
Vreau să fii lângă mine
Am nevoie de dragostea ta
Am nevoie de tine
Foarte sincer îţi spun, serios îţi repet:
Te iubesc
Vreau să fii lângă mine.

versuri Roxana Ionescu

Etichete: , ,

Chitarra romana

 

Etichete:

Vitas

sursa: Wikipedia, enciclopedia liber?

Vitalii Graciov (cu numele de scen? Vitas) (n?scut la data de 19 februarie 1981 la Daugavpils, n R.S.S. Lituania), este un cnt?re? pop, compozitor, actor ?i designer vestimentar de origine rus?. Pseudonimul Vitas (n rus? ?????) este o prescurtare a numelui s?u. O mare parte din piesele sale fac parte din curentul pop, fiind influen?ate de cea techno ?i ocazional de opera clasic?.

Faima sa este datorat? televiziunilor ruse, lucru ce l determin? pe artist s? semneze contracte cu diverse sedii din ??ri precum China, Coreea ?i Japonia, cu scopul extinderii c?tre acele pie?e comerciale. n anul 2005, Vitas a fost recunoscut pe plan mondial datorit? unui video de pe Internet, video ce con?inea melodia Opera#2.


Sunetele din nregistr?rile lui Vitas indic? un registru vocal neobi?nuit de nalt, iar spectacolele sale sunt considerate a fi sus?inute de nregistr?ri alterate ?i de reprezenta?ii live cu lip sync. Aceste specula?ii au atras aten?ia maas-mediei ruse, iar Vitas ?i produc?torul acestuia au negat aceste afirma?ii. Fanii acestuia afirm? c? Vitas cnt? live, iar faptul c? ndep?rteaz? cteodat? microfonul de la gur? sus?ine acest lucru. Cei care st?teau n rndurile din fa??, precum ?i cei din spate, sus?in c? se putea auzi clar vocea sa neamplificat?.

Vitas a fost prezentat ntr-o serie televizat? (Crazy Day n englez? ?i ??????? ??????????? n rus?), unde juca rolul unui cnt?re? pop cu o voce neobi?nuit de nalt?.

De?i existau acuza?ii referitoare la posibilitatea existen?ei registrului vocal al lui Vitas, doar in cazul n care ar fi un castrat, acest registru poate fi atins cu u?urin?? de c?tre un contratenor sau sopranist. Similar registrului de fluier, contratenorul cnt? ntr-un registru descris de ceilal?i ca un falsetto foarte dezvoltat, n timp ce sopranistul cnt? n registrul s?u folosind o tehnic? diferit?. Un castrat ar avea totodat? o voce nalt? ?i n timpul vorbirii ?i nu ar fi n stare s? ating? nivelul vocal sc?zut al lui Vitas.



 

Etichete:

Maria Lătăreţu – 37 de ani de când ne-a lăsat cântecele ei

Cnd am deschis ochii pe lume m-am pomenit ntr-o c?su?? mic? ?i s?rac?, cu dou? nc?peri. Acuma nu mai exist?… Dar gr?dina casei mele, nu am s? o pot uita niciodat?. Avea gard de jur-mprejur cu stobori mpleti?i cu nuiele, iar n gradin? aveam o mul?ime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine ?i o tuf? de liliac. Pot s? spun c? era, poate, cea mai frumoas? gr?din? din B?lce?ti.

Maria L?t?re?u

Maria L?t?re?u (n. 7 noiembrie 1911, B?lce?ti, Gorj – d. 23 septembrie 1972, Romne?ti, Boto?ani) a fost o cunoscut? interpret? de folclor muzical romnesc, cu un repertoriu variat din folclorul romnesc ?i marcat? de o bogat? activitate concertistic?. D?ruirii sale cntecului popular romnesc stau dovad? ?i numeroasele nregistr?ri la radio ?i televiziune ?i numeroasele materiale discografice. Cu o expresivitate deosebit? ce poate fi remarcat? n propriu-i repertoriu, a impresionat o multitudine de romni, cucerind numero?i fani.

Numit? prim-solist? a Orchestrei Barbu Lautaru a Institutului de Folclor, Maria L?t?re?u devenea din ce n ce mai cunoscut?. n curnd, vocea sa a ajuns peste hotare ?i astfel au ap?rut ofertele de a concerta n afara ??rii. Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietic?, Egipt, Siria, Elve?ia, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria ?i Iugoslavia sunt ??rile care au invitat-o ?i care au primit-o cu s?lile pline. Imagina?i-v? oameni veni?i s? o vad? ?i s? o asculte interpretnd: De ce nu te-nsori Gheorghi??, Lie, ciocrlie, Radu mamii, Radule, Sanie cu zurg?l?i, Au plecat olteni la coas?, precum ?i multe, multe alte cntece.

O alt? limb? pentru ei, ns? acest baraj se rupea deoarece Maria reu?ea s? transmit? foarte mult? emo?ie. Cartea Maria L?t?re?u, privighetoarea nepereche, scris? de Ioana L?t?re?u ?i de Dorin Brozba, con?ine informa?ii ?i despre concertele sus?inute n afara ??rii. Vreme de un an, Maria L?t?re?u a avut un contract cu restaurantul de arta culinar? romneasc? Dun?rea din Rusia.

Bal?oi Teatr a avut-o gazd? de nenum?rate ori. Aici a avut ?ansa de a-l cunoa?te pe marele compozitor al Baletului Spartacus, Aram Haciaturian. Acesta i-a spus ntr-o sear? Mariei c? textul afi?ului de la Dun?rea trebuie schimbat. Pe el nu trebuie scris: n aceast? sear? cnt? Maria L?t?re?u, ci n aceast? sear? cnt? Cr?iasa cntecului romnesc.

n Egipt, Siria ?i Iordania , ??ri cu o alt? cultur? ?i mentalitate, s-a bucurat de un succes r?sun?tor, primind titlul de Prin?esa ori Regina cntecului romnesc. Profesorul Mihail Pop, aflat la o consf?tuire pe teme folclorice, a fost surprins s? constate la Stockholm c? Maria L?t?re?u a fost foarte solicitat? cu cntecul lung b?trnesc, oltenesc, vechi, arhaic, M? uitai spre r?s?rit, considerat ?i catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii. n anul 1972, Maria L?t?re?u a pornit ntr-un turneu n toat? ?ara. Artist? a murit n timpul unui concert n satul Romne?ti (jude?ul Boto?ani) din cauza unei congestii cerebrale.

UIT?-TE, LUME, LA MINE – titlu original, dat la nregistrare piesei cunoscut? azi drept V? las cntecele mele, Studioul Tomis – Electrecord, mar?i 22 februarie 1972, Orchestra Constantin Busuioc (varianta audio)



?i o variant? video din Arhiva TVR nregistrare realizat? cu 8 zile nainte de trecerea n eternitate a marii artiste emerite Maria L?t?re?u.


Etichete: ,

A ruginit frunza din vii…

A ruginit frunza din vii
?i rndunelele-au plecat,
Pustii sunt lanuri ?i cmpii
Pustii sunt horele din sat .

Cnd viorica va-nflori
?i rndunica va sosi,
Atunci va cre?te iar, n bol?i,
Frunza butucilor din vii.

Iar cnd cu flori ?i fn cosit
Va trece vara pe cmpii,
n aur lanurile-or fi
?i hora-n sat ne-o-nveseli.

A ruginit frunza din vii on PhotoPeach

Etichete: ,

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X